peregrinature
Latino[modifica]
Voce verbale
peregrinature
- vocativo maschile singolare del participio futuro (peregrīnaturus) di peregrīnor
Sillabazione[modifica]
- pĕ | rĕ | grī | nā | tū | rĕ
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /pe.re.ɡriː.naːˈtuː.re/
- (pronuncia ecclesiastica) IPA: /pe.re.ɡri.naˈtu.re/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi peregrīnaturus, peregrīnor