aestimaverim
Latino[modifica]
Voce verbale
aestimaverim
- prima persona singolare del congiuntivo perfetto attivo di aestimō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /ae̯s.ti.maː.we.rint/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi aestimō
aestimaverim
vedi aestimō