abiudicavit
Latino[modifica]
Voce verbale
abiudicavit
- terza persona singolare dell'indicativo perfetto attivo di abiudicō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /abˈjuː.di.kaː.wɪt/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi abiudicō
abiudicavit
vedi abiudicō