abiudicaretis
Latino[modifica]
Voce verbale
abiudicaretis
- seconda persona plurale del congiuntivo imperfetto attivo di abiudicō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /abˈjuː.di.kaː.reː.tis/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi abiudicō