subornaverim
Latino[modifica]
Voce verbale
subornaverim
- prima persona singolare del congiuntivo perfetto attivo di subornō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /su.boːr.naː.we.rint/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi subornō
subornaverim
vedi subornō