perturbatote
Latino[modifica]
Voce verbale
perturbatote
- seconda persona plurale dell'imperativo futuro attivo di perturbō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /per.tur.baː.toː.te/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi perturbō
perturbatote
vedi perturbō