eiaculavit
Latino[modifica]
Voce verbale
eiaculavit
- terza persona singolare dell'indicativo perfetto attivo di eiaculō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /eː.ja.ku.laː.wɪt/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi eiaculō
eiaculavit
vedi eiaculō