eiacularetis
Latino[modifica]
Voce verbale
eiacularetis
- seconda persona plurale del congiuntivo imperfetto attivo di eiaculō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /eː.ja.ku.laː.reː.tis/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi eiaculō
eiacularetis
vedi eiaculō