conrigeretur
Latino[modifica]
Voce verbale
conrigeretur
- terza persona singolare del congiuntivo imperfetto passivo di conrigō
Pronuncia[modifica]
- (pronuncia classica) IPA: /kon.ri.ɡe.reː.tur/
Etimologia / Derivazione[modifica]
vedi conrigō
conrigeretur
vedi conrigō